| LDR |
05027nx a22003853 |
| 001 |
38907 |
| 009 |
Milescu, Nicolae, Spătarul |
| 102 |
$a
după tată grec de origine macedoromână, după mamă român
|
| 200 |
$a
Milescu, Nicolae, Spătarul
|
| 330 |
$a
Diplomat, cărturar erudit, filosof, filolog, geograf, etnograf, memorialist, teolog
|
| 330 |
$a
Politică, geografie, literatură, geografie, etnografie, istorie, filosofie, literatură, etnografie, teologie etc
|
| 340 |
1
#
$a
Data naștere: 1.06.1636
|
| 340 |
1
#
$a
Loc naștere: Moşia Mileşti (Fereşti), jud. Vaslui
|
| 340 |
2
#
$a
Data deces: 1708
|
| 340 |
2
#
$a
Loc deces: Rusia
|
| 340 |
$a
Începe să înveţe carte la Şcoala Domnească de la Trei Ierarhi din Iaşi, patronată de domnitorul Vasile Lupu; a studiat istoria, teologia şi filosofia la Şcoala Patriarhiei din Constantinopole, cu profesori vestiţi ca Gabriel Vlasios şi Ion Cariofilis, învăţând limbile: elină, latină, slavonă, turcă, neogreacă (1660-1664)
|
| 340 |
$a
Este "grămătic" (secreta)r la curtea domnitorului Gh. Ştefan al Moldovei (1653-1658), spătar al noului domn Gheorghe Ghica (1658-1659), pe care îl însoţeşte în Ţara Românească (1658-16560, reîntors în Moldova în timpul lui Ştefăniţă Lupu (1660), din nou în Ţara Românească (1661), sub Grigorie Ghica (1660-1664) care l-a numit Capuchehaie pe lângă Înalta Poarta; după 1664 pribegeşte prin Europa: Berlin, Stettin (Polonia), Stochkolm (1666), Paris 91667), Moscova (1668), Istambul (1669); în 1671 pleacă la Moscova, fiind angajat ls Departamentul soliilor (Ministerul de externe) ca interpret pentru limbile latină, greacă, română; între 1675-1677 este trimis ambasador al Rusiei în China
|
| 340 |
$a
Primul "uomo universale" din cultura română, prevestind în tipologie pe un Cantemir, un Haşdeu, un Iorga sau un Călinescu; a contribuit, ca nimeni altul, până la D. Cantemir, să împletească în conştiinţa savantă a vremii sale noţiunea de român, cu aceea de erudit şi "homme d'esprit"; "Jurnalul..." său este primul memorial de călătorie scris de un român prin care deschide un spaţiu cultural spre spiritualitatea europeană; este cunoscut şi recunoscut de oamenii erudiţi ai epocii; Cărturar şi erudit cunoscut, influenţează prin operele sale cultura europeană;
|
| 340 |
$a
Politică, geografie, literatură, geografie, etnografie, istorie, filosofie, literatură, etnografie, teologie etc
|
| 356 |
$a
Rusia
|
| 400 |
$a
Milescu
$b
Nicolae
|
| 400 |
$a
Milescu
$b
Nicole Cârnu
|
| 640 |
1
#
$f
1061636#
$e
Moşia Mileşti Fereşti, jud. Vaslui
|
| 640 |
2
#
$i
1708#
$e
Rusia
|
| 801 |
0
$a
RO
$b
BJVS
$c
20180321
|
| 810 |
$a
Cronica Vasluiului : documente, locuri, oameni, fapte / Mihai Ciobanu, Publirom, Bucureşti, 1999
|
| 810 |
$a
Dicţionarul personalităţilor vasluiene / Petru Necula, Cutia Pandorei, Vaslui, 2001
|
| 810 |
$a
Dicţionarul teologilor români / Mircea Păcurariu, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2002
|
| 810 |
$a
Fragmente de spiritualitate românească / Vasilica Grigoraş, Oscar Print, Bucureşti, 2001
|
| 810 |
$a
Istoria literaturii române vechi / N. Cartojan, Minerva, Bucureşti, 1980
|
| 810 |
$a
Nicolae Spătarul Milescu : viaţa, călătoriile, opera / Radu Ştefan Vergatti, Paideia, Bucureşti, 1998
|
| 810 |
$a
Univers cultural şi literar / Ioan Baban, Iaşi, PIM, 2008
|
| 830 |
$a
Peripeţiile călătoriei, înfăţişarea locurilor pe unde a trecut, obiceiurile, psihologia oamenilor sunt evocate de memorialist cu spirit de observaţie şi umor. Descrierea râurilor şi a pădurilor siberiene, a lacului Baikal, a munţilor Chinei, dar şi discuţiile şi protocolul de la curtea imperială din China sunt excelente pagini de literatură
|
| 830 |
$a
A tradus şi a prelucrat în limba română opere cu caracter istoric, religios, filologic, printre care "Vechiul Testament", catehismul ortodox al patriarhului Atanasie al Alexandriei, "Carte cu multe întrebări, foarte de folos pentru multe treburi ale credinţei noastre", "Istoria despre sfânta icoană a prea sfintei născătoare de Dumnezeu, Maria" (de la Mănăstirea Neamţ), "Manual sau steaua orientală strălucind Occidentului" (scris la Stockolm, 1667)
|
| 830 |
$a
Boierul de la Vaslui şi-a publicat opera la Paris şi va fi cunoscut şi respectat de oamenii erudiţi ai epocii: Arnould de Pomponne, Iohan Sparwenfeldt, Foy de Neuville, John Baddeley, Emile Picot
|
| 830 |
$a
Traduce în limba română lucrări teologice originale: Mântuirea păcătoşilor (1655-1660), Cartea cu multe întrebări foarte de folos pentru multe treburi ale credinţei noastre... (1661), Vechiul testament (după o revizuire traducere inclusă în Biblia de al 1688); în Rusia a compilat sau a tradus: Aritmologhia (1672), Hrismologhion (1673), etica, Povestirea despre sibile (1673) Povestire despre construirea marei BisericiSfznta Sofia din Constantinopol (1674), câteva lucrări istorice, un Dictionar ruso-greco-latin (pierdut).
|
